Migrena sau simpla durere de cap? Cand ar trebui sa ajungi la neurolog

Migrena înseamnă mai mult decât durere. De obicei apare în atacuri care durează ore sau câteva zile și poate fi însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină și la zgomot și se poate agrava la activități obișnuite, cum ar fi urcatul scărilor. Durerea este adesea pulsatilă și apare frecvent pe o parte a capului, dar nu în mod obligatoriu. Unele persoane au și aură, manifestată prin fenomene vizuale, furnicături sau dificultăți de vorbire; toate acestea sunt tranzitorii și reversibile.

Când pacienții spun „mă doare capul normal, ca de oboseală”, de cele mai multe ori descriu o cefalee de tensiune. Ea se simte ca o presiune sau ca o bandă strânsă în jurul capului, apare frecvent pe ambele părți, la tâmple, în frunte, în ceafă sau în gât și, în general, nu pulsează. De obicei nu se agravează la mersul obișnuit și nu obligă persoana să își oprească complet activitatea. Poate dura de la 30 de minute până la câteva ore sau chiar zile și se poate asocia cu stresul, somnul insuficient, deshidratarea sau statul mult la birou.

• Mai sugestiv pentru cefalee de tensiune: durere de tip apăsare, bilaterală, de intensitate ușoară sau moderată.
• Mai sugestiv pentru migrenă: durere pulsatilă, moderată sau severă, uneori pe o singură parte, însoțită de greață și sensibilitate la lumină sau zgomot.
• Important: există și suprapuneri; diagnosticul se stabilește după tiparul complet, nu după un singur simptom.

Nu toate persoanele cu migrenă au aură, dar atunci când apare, ea poate orienta diagnosticul. Pacientul poate descrie linii în zig-zag, lumini intermitente, zone lipsă în câmpul vizual, furnicături, amorțeală sau dificultăți de exprimare. În forma tipică, aceste simptome se instalează treptat, sunt complet reversibile și nu durează mai mult de o oră.

• Mai degrabă compatibil cu aura tipică: simptome vizuale sau senzitive care apar treptat, sunt reversibile și sunt urmate de durere de cap.
• Semnal de alarmă: slăbiciune într-un braț sau într-un picior, vedere afectată doar la un singur ochi, vedere dublă, tulburare importantă de echilibru sau stare de confuzie.

Nu fiecare durere de cap cere direct consult neurologic sau RMN. Dacă episoadele sunt rare, au de fiecare dată același tipar, se ameliorează cu odihnă, hidratare ori tratament uzual și nu există simptome neurologice sau semne de alarmă, evaluarea poate începe la medicul de familie. În multe cazuri, o anamneză atentă, examenul clinic și un jurnal al durerilor de cap sunt mai utile decât investigațiile făcute „ca să fie”.

Programează un consult neurologic dacă durerea de cap devine o problemă recurentă, îți afectează calitatea vieții sau diagnosticul nu este clar. Neurologul este util și atunci când frecvența, tiparul sau răspunsul la tratament ridică semne de întrebare.

• ai dureri de cap frecvente, recurente sau din ce în ce mai dese
• episoadele durează mult, sunt severe sau te obligă să lipsești de la muncă / școală
• durerea s-a schimbat față de tiparul obișnuit: altă localizare, altă intensitate, alte simptome
• ai greață, vărsături, fotofobie, fonofobie sau aură și nu ai un diagnostic clar
• tratamentul pe care îl folosești nu mai ajută sau ajută prea puțin
• iei des calmante pentru durerea de cap și simți că episoadele au devenit mai frecvente
• ai dureri de cap în context de sarcină, postpartum, după traumatism cranian sau pe fondul unor boli importante asociate
• durerea este strict unilaterală, mai ales în jurul ochiului, și se însoțește de lăcrimare, ochi roșu sau nas înfundat

O situație frecventă este durerea de cap întreținută chiar de tratamentele luate prea des. Pacientul pornește de la episoade ocazionale, ia calmante din ce în ce mai frecvent, iar în timp durerea apare mai des, uneori aproape zilnic.

• este un semnal important dacă ajungi să iei analgezice simple în multe zile din lună
• riscul crește și mai mult dacă folosești frecvent triptani sau combinații de medicamente pentru migrenă
• în astfel de cazuri, consultul neurologic ajută la refacerea planului: tratament de atac, prevenție și limitarea abuzului

Consultul neurologic nu înseamnă automat un RMN. De multe ori începe cu o discuție clară despre cum arată atacurile: unde doare, cât durează, ce simptome le însoțesc, cât de des apar, ce le declanșează și ce medicamente ai luat. Apoi urmează examenul neurologic și, doar dacă există motive clinice, se recomandă investigații suplimentare.

• Clarifică diagnosticul: migrenă, cefalee de tensiune, cluster, cefalee secundară sau combinații între ele.
• Decide dacă ai nevoie de investigații: CT, RMN sau alte teste nu sunt necesare în orice caz.
• Stabilește tratamentul de atac: ce iei, când iei și ce trebuie evitat.
• Evaluează prevenția: dacă ai episoade frecvente, poate fi indicat un tratament preventiv, nu doar „pastila la nevoie”.

Nu. În cefaleea cu caracter migrenos sau de tensiune, atunci când istoricul este tipic, examenul neurologic este normal și nu există semne de alarmă, imagistica cerebrală nu este indicată de rutină și, de cele mai multe ori, nu aduce informații utile. Investigațiile devin importante când apar elemente atipice: prima sau cea mai severă durere de cap, o schimbare clară de tipar, o aură neobișnuită sau prelungită, semne neurologice noi ori context post-traumatic.